Cardiologul este un medic specializat in diagnosticul si tratarea bolilor cardiovasculare. Afectiunile cardiace reprezinta o cauza importanta de mortalitare la nivel international, asadar tratarea corecta a acestora este esentiala.

Un cardiolog va realiza anamneza pacientului pentru a obtine informatii cat mai precise despre istoricul bolii.

Medicul va avea rolul de a interpreta o electrocardiograma. Electrocardiograma reprezinta o tehnica de a investiga afectiunile cardiace.

Aceasta tehnica poate detecta defecte ale inimii, nereguli la valve, artere ingustate si chiar atacuri de cord.

Bolile de inima se intalnesc inca de la nastere, insa frecventa acestora sporeste cu varsta, spre maturitate. Se poate evita imbolnavirea aparatului cardiovascular daca stim cum sa ne pastram sanatatea si daca respectam principiile profilactice recomandate de un cardiolog bun din Iasi.

Ideea ca boala de inima este obligatoriu fatala trebuie sa dispara. Cronicitatea unei cardiovasculopatii nu inseamna si agravarea ei. Daca este surprinsa din vreme, boala poate fi tratata, iar inima este mentinuta in stadiul care permite cardiacului sa duca o viata normala, fara abuzuri. Daunator este faptul ca majoritatea bolilor de inima, netratate la vreme, reduc din capacitatea de munca a bolnavului.

Simptomele specifice bolilor de inima sunt palpitatiile, edemele, dispneea, si durerile precordiale.

Palpitatiile sunt batai neregulate ale inimii pe care bolnavii le simt si ii deranjeaza, desi acestea nu au intotdeauna o semnificatie patologica.

Dispneea se manifesta prin dificultati in respiratie. Dispneea cardiaca apare atunci cand insuficienta cardiaca grava, cand inima da semne de oboseala. Edemul presupune acumularea apei in tesuturi.

Eficacitatea profilaxiei bolilor cardio-vasculare depinde foarte mult de precocitatea descoperirii lor. Desi s-au realizat mari progrese in ceea ce priveste medicatia, tratamentul de baza ramane menajarea inimii.

O boala de inima poate fi agravata de anumite afectiuni asociate, cum ar fi o hepatita cronica, o boala infectioasa sau diabetul.

Un cardiolog bun din Iasi va poate oferi, pe langa investigatii de specialitate si sfaturi privind adoptarea unui mod de viata sanatos. Modul de viata al cardiacului trebuie organizat in asa fel incat sa se previna eforturile fizice si psihice care ingreuneaza munca inimii.

Niciodata un cardiac nu trebuie sa activeze pana in pragul oboselii. Actionand astfel, el va amana scadenta insuficientei cardiace. Reluarea activitatii sa va face conform indicatiilor primite de la medic, dupa ce stadiul acut de boala a cedat si miocardul este compensat.

Orele de somn sunt foarte importante, un cardiac trebuie sa se repauzeze la pat timp de 10 ore din 24, din care 8 noaptea si restul dupa amiaza. Perioadele de odihna pot fi marite de medic in functie de gradul bolii. Se incearca pe cat posibil evitarea temperaturilor extreme, deoarece atat frigul cat si caldura excesiva dauneaza inimii.

Sarcina este un alt subiect tratat cu profesionalism de catre un cardiolog. In cursul unei sarcini, inima este obligata sa isi sporeasca activitatea. O cardiaca supravegheata de medic cu atentie va suporta sarcina la fel de bine ca si o gravida sanatoasa.

Concluzionand, rolul unui cardiolog este esential pentru orice persoana cu afectiuni cardiace, ajutand-o sa descopere si sa isi amelioreze starea de sanatate.

Aparatul circulator se compune dintr-o pompa(inima), care propulseaza ritmic lichidul hranitor(sangele), prin canalele de irigatie ale corpului(vasele sangvine).

Sangele circula de la inima spre periferie prin artere si se reintoarce prin vene. Inima este un organ cavitar, este format din trei straturi iar la mijloc se gaseste miocardul, un muschi puternic care este cuprins in doua foite, una interna (endocardul) si alta externa(pericardul).

Insuficienta cardiaca este determinata de imposibilitatea unuia sau ambilor ventriculi de a alimenta suficient cu sange circulatiile respective. Miocardul ventricular devine insuficient cand este supus la munci suplimentare si continue, cand este prost nutrit sau daca a suferit modificari structurale si biochimice in urma unor afectiuni generale.

Cabinetele de cardiologie din Iasi sunt dotate cu aparatura de specialitate si personal cu vasta experienta profesionala. Pe langa depistarea afectiunilor cardiace, se ofera si tratamente ante si post chirurgicale.

Insuficienta cardiaca este una din bolile cele mai des intalnite. Se disting 3 feluri de insuficienta cardiaca. Insuficienta cardiaca stanga este consecutiva hipertensiunii arteriale, afectiunilor aortei, stenozei mitrale, bolii coronariene si inclusiv infarctului miocardic.

Aceasta afectiune se manifesta mai ales prin dispnee, de diferite grade si palpitatii.

Insuficienta cardiaca dreapta este de obicei consecinta unui baraj in circulatia pulmonara, produs de o boala cronica de plamani. Tulburarile si semnele prezentate in aceasta forma de insuficienta cardiaca sunt umflarea venelor, ficatul marit, edeme in tesuturi, in special in zona picioarelor.

Insuficienta cardiaca globala este insuficienta combinata a celor doi ventriculi. Aceasta boala se va manifesta prin semne comune celor doua forme de insuficienta cardiaca. Predomina dispneea cand insuficienta ventriculului stang este mai accentuata si edemele, sau cianoza atunci cand domina insuficienta ventriculului drept.

Toate aceste simptome produse de suferinta inimii pot disparea aproape complet,daca se instituie la timp tratamentul in cabinetele de cardiologie din Iasi.

Bolnavul trebuie sa duca o viata linistita nu numai in perioada decompensarii, dar si dupa reechilibrarea functiilor cardio-vasculare.

Orice modificare a tratamentului fara avizul medicului, ca si orice imprudenta sau abuz in ceea ce priveste regimul de viata, de munca si alimentatie, poate declansa o noua decompensare.

Prin numarul mare de cazuri cat si problemele medico-sociale pe care le ridica, cordul pulmonar cronic constituie a patra grupa de boli cardio-vasculare.

Cordul pulmonar nu este initial o afectiune cardiaca, ci consecinta unor boli care ingreuneaza circulatia sangelui prin plamani.

Inima trebuie sa lucreze din ce in ce mai greu pana ce oboseste si intra in stadiul de cord pulmonar cronic. Acesta este mai frecvent la barbatii fumatori, dupa varsta de 50 de ani si la persoanele cu bronsita cronica.

Tratamentul se instituie in functie de cauza care determina cordul pulmonar cronic.

Orice tratament nu are efect daca nu se elimina cauzele care au contribuit la instalarea bolii, atmosfera rece si umeda, bronsite repetate, stari alergice, tuberculoza, obezitate.

Daca circulatia sangelui printr-o artera devine deficiara, tesuturile respective vor fi lipsite de oxigen si substante nutritive. In astfel de situatii se produce sindromul de ischemie periferica, insotit de suferinte cauzate de modificarile structurale ale tesuturilor ischemiante.

Concluzionand, orice boala ati avea, apelati la serviciile unui cabinet de cardiologie din Iasi.