Dupa precizia cantaririi, in laboratorul specialistilor se folosesc curent urmatoarele tipuri de balante : o balanta tehnica (cu precizie de ordinul gramelor), balanta apoi frarmaceutica (cu precizie de 0.01 g) ; balanta analitica care este obisnuita, cu precizie de 0,0001 g, microbalanta, cu precizie de 0,000001 g, balante speciale (precizie 10-6 – 10-9 g).

Se stie ca modul de functionare, balantele se pot clasifica mai ales in : balante cu functionare neautomata  la care niciodata nu este deloc necesara niciodatainterventia operatorului pentru a aseza sau indeparta sarcina, casi pentru determinarea rezultatului cantaririi, balante cu functionare automata – la care sigur ca nu este necesara interventia  operatorului, putandu-se efectua cu mult drag un proces automat specific aparatului, inclusiv sideterminarea rezultatului cantaririi ; balante semiautomate la folosirea carora este necesara in terventia operatorului pentru a aseza sau de ce nu, indeparta sarcina, dar determinarea rezultatului cantaririi se va face apoi automat.

Dupa modul de obtinere al echilibrarii, balantele vor putea fi : balante analitice cu oscilatii libere;  balante analitice sau cu oscilatii amortizate. Dupa modul de asezare a greutatilor, se disting urmatoarele :  balantele analitice cu cutie cu greutati; balante analitice cu sisteme semiautomate sau chiar automate care permit apoi asezarea greutatilor fara a deschide cutia balantei.

Toate tipurile de balante dar bineinteles mai ales cele analitice, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu adevarat : justete, fidelitate, sensibilitate si rapiditate. Justetea unei balante analitice este data mereu de diferenta dintre valorile cantaririlor masei unui obiect si  chiar valoarea masei lui adevarate. Justetea balantei este strans legata de erorile sistematice, datorate in special inegalitatii bratelor parghiei.  Tine minte ca bratele parghiei balante nu sunt niciodata perfect egale.

Pentru a elimina marea eroarea de justete la o balanta de precizie, cantaririle ar trebui sa fie executate printr-o metoda care sa se inlature influenta inegalitatilor bratelor, adica printr-o metoda mai de dubla cantarire.

Fidelitatea apoi a unei balante analitice este mereu redata prin gradul mare de reproductibilitate si a rezultatului masurarii cand se fac mult mai multe cantariri succesive ale unuia si totusi aceluiasi obiect. Fidelitatea cantaririlor este mai mereu afectata de marimea erorilor intamplatoare, datorate jocurilor in partile mobile, variatiei intamplatoare si totusi necontrolabile a caracteristicilor unor materiale din care sunt construite balantele.

Pentru ca o balanta sa fie mai  sensibila, trebuie la cea mai mica suprasarcina adaugata din platane, deplasarea acului acela indicator sa fie mai apreciabila.Sensibilitatea unei balante este cu atat mult mai mare cu catparghia care este mai usoara si mai lunga, iar centrul de greutate al parghiei este mult mai aproape de cutitul de sprijin.Pragul de sensibilitate trebuie definit mereu ca cea mai mica valoare a sarciniii de cantarit, care determina o deplasare distinct sesizabila a acului indicator.

O balanta care este lasata libera necesita un anumit timp ca sa revinala pozitia initiala, oscileazaca si un pendul.

Balanta se va mentine in perfecta curatenie tot timpul.